Ca orice poveste,incepe cu "a fost odata". Un baiat si o fata.
Desprinsi parca din basmele feerice cu printi si printese,zani si zane ce se indragosteau grozav de tare.Totul a inceput cu o seara special o petrecere mare,un pahar in plus,un dans ametitor si gata.Asta a fost inceputul. Dragoste mare si nemuritoare in luna ce a urmat. Apoi dupa un revelion ratat si ceva certuri aiuristice a trecut o luna si jumatate rece.Sentimente pierdute,minciuni aruncate ca sa acopere adevarul crunt si dureros... dar adevarul nu te iarta,te asteapta si te prinde la cotitura.
Acum in intunericul ce ma inconjoara,in harababura din mintea mea se dezvolta un proces de "ars combinatoria" intre ura,tristete ,dragoste si nebunie.
Tot ce astept eu acum este ca procesul sa se termine...Daca la inceput predomina ura si mahnirea ca am pierdut ceva,sentimente ce m-au coplesit si m-au transformat intr-un betiv arogant,nesabuit,nepasator,un depravat al vietii,recidivist al sortii,acum dupa ce am reusit sa ma eliberez si sa accept adevarul,totul e "roz".
Am devenit pasnic,linistit dar in acelasi timp si extrem de obosit.M-am consumat mental atata timp pentru nimic...in multe momente am crezut ca am sa sufar o deceptie,ca asa zisa "cutiuta muzicala" va face "POC!!" de la atatea vesti proaste primite in putin timp.Dar nu vreau sa ma plang,vreau doar sa fiu eu,acelasi eu puternic,inteligent,ingamfat si mereu invingator...