joi, 19 ianuarie 2012

Astept!

De unde vin? Dintr-un mediu in care "Ole, ole, ole, noi uram partidele!" s-a creat.
Dintr-un mediu in care amintirea studentilor timisoreni ce au iesit in strada in 89, nu a pierit.
Sunt unul dintre acei golani, nu huligani, golan cu sens de om liber, sens denigrat de presa si de incultii ce ne conduc.
Un golan ce isi gandeste propria revolutie de ceva timp. O revolutie care nu se face la televizor, ci in noi insine.
O revolutie in care oamenii din primul si al doilea rand nu se injura cu jandarmii, ci jandarmii sunt cei din primul si al doilea rand. Fara vreo linie demarcatoare intre "ei" si "noi". Fara acea linie demarcatoare care provoaca violenta.
In revolutia mea imi doresc ca "mister" sa nu spuna" Jandarmii de la noi sunt total diferiti de fortele de ordine din Europa civilizata, poate de aceea sunt imbracati si altfel!". Vreau ca aceasta "gluma amara" sa nu existe.
Vreau o revolutie in care grupurile de cretini ce arunca cu pietre si fac pe jmecherii sa nu existe.
Ei nu sunt niste huligani, ci niste mercenari. Huliganii erau acei oameni din peluza unui stadion, ce dominau fondul sonor la un meci de fotbal. Acei oameni care faceau spectacol in tribuna.
Presa este manipulata si manipuleaza in acelasi timp.
In mintea mea, revolutia devarata va incepe atunci cand un om normal, simplu, ce nu apartine vreunui partid va ajunge la conducerea tarii.
Revolutia mea se face cu oamenii ce merg la munca, 8-10 ore, apoi fac voluntaria, si in final vin acasa si isi educa copiii sa devina cineva in viata.
Revolutia pe care eu o gandesc nu incepe pe facebook, sau alte "site-uri de socializare" pe care sa le bage jandarmii in duba...Ea incepe atunci cand oamenii hotarasc singuri ca este timpul sa puna mana pe "arme" si sa vina la lupta. Oameni care au facut o alegere buna sau rea, nu conteaza. Ideea este sa fie uniti.
Revolutia mea, nu este o piesa de teatru care se joaca cu casa inchisa. Este exact pe dos, caci nu vreau sa existe spectatori, ci doar actori...
Eua sta astept, dar voi?

luni, 9 ianuarie 2012

Undeva unde apartin

Imi caut un loc, prin ceata deasa cese aseaza lin pe langa mine...caut, caut, caut. Si nu gasesc. Ma asez jos, deslusind cu greu o bordura. Imi aprind o tigara. Ma fascineaza cum se imprastie fumul in ceata asta deasa. Ma uit cu ochii speriati la cer, un cer albastru ca marea ce este vegheat parinteste de soarele stralucitor la care tanjesc si eu in viata mea.
Cret ca pacla asta nenorocita e doar in mintea mea. Caci imi este cald, al naibii de cald...mai fumez 2 tigari, apoi inchid ochii si atept.
O vad, e superba. O fata cu parul negru ca taciunele si pielea de un crem ciudat. Avea culoarea unui capucino cu spuma putina. Avea niste balerini cam jerpeliti, verzi din cate am reusit eu sa vad. Buzele amri si rosii. Am avut un soc cand a ajuns in fata mea. Devenise blonda, tunsa scurt, imbracata cu o rochie albastra cu flori si incaltata cu niste pantofi cu toc inalt. Buzele ii erau mici si senzuale, acoperite de un gloss fin ce vroia sa ii astupe crapaturile.
O privesc direct in ochii ei cei verzi si o apuc de mana. Avea mana rece si parca tremura...Vroiam sa ii spun ceva dar nu puteam, o priveam direct in ochii. Cuvintele imi veneau in minte dar nu le puteam rosti.
O strang in brate, caci stiu, nu stiu cum, ca mi-a lipsit.
alsfjks;df'lbvgsd'fbnlsd'fjasdkrghrektg!!!!
Si deschid ochii din senin...ceata disparuse si era soare. Langa mine, o busola si un bilet...
"Si tu mi-ai lipsit..."

miercuri, 4 ianuarie 2012

Foaia Plange

Mi-e foame, defapt mi-e pofta de licuarea zeilor. De ambrozia ce ma va face invincibil.
Nu vreau sa fiu nemuritor, ca un cascador, vreau sa fiu invincibil ca un gladiator. Vreau sa am curaj sa ies din spatele zavoarelor si lacatelor usii facuta din sarcasm si cinism cat cuprinde.
Am o mitraliera incarcata cu mii de cuvinte grele. Port o masca de fier ca un robot...Cu tinta la ochii astept sa iesi. Abia astept sa iesi de dupa foaia ta mazgalita cu un scenariu prost ce ar trebui sa-mi reprezinte viata.
O tu scenarist idiot, ce faci foaia sa planga, caci ma pui sa fiu lider intr- o lupta ce nu-mi apartine...iar eu ca un mare prost accept. Ma faci sa-mi pierd copilaria printre sticle goale, tigari fumate, sentimente triste, ganduri nezise si vorbe nerostite.
Tot te astept, si te astept, si te astept. Am atatea sa-ti reprosez, caci esti un tiran! Vreau sa te vad imbracat in negru intr-o lume pictata in gri! Vrea sa vad cum un fulger cade peste tine...defapt mi-as dori sa vad un ger din armata Domnului cum se lupta cu tine...dar imi doresc prea mult, caci ingerii au cancer la aripi si nu pot zbura.
Tu faci sa izvoreasca din noi ceea ce e rau. Sti cum e! Vii cu vinul , mortii cu mortii tai.
Cum poti sa existi tu entitate malefica ce ne faci pe toti sa suferi?
Am o mana pe arma si una pe sticla, la gat o cruciulita, sunt crestin...iti vine ziua destinule...ziua sa platesti.