Astazi trec iar la "proFUNDism", si nu mai scriu despre filme. Vreau sa scriu despre secvente din iubire neimplinite, poate neimpartasite, caci eu n-am nume de sfant. Si am curaj sa scriu asta, pentru ca stiu ca nu vei citii.
" Sunt arogant, individualist, si am un ego cat 20 de stadioane." , sti ca mereu m-am caracterizat cum trebuie, aproape mereu sincer cu mine, nedrept cu tine, dar nebun dupa tine.
E ciudat cum mai functioneaza telepatia nu? Adica, nici macar nu mi-am dat seama ca vorbesc cu tine... de ce? Pentru ca ma gandeam la tine...Mai ciudat? Ascultam aceeasi melodie, si daca ar fi sa fac un pronostic as zice ca eram si la acelasi minut + secunda.
Uneori imi lipsesti. Parca sunt singurul tampit de pe aici, inainte eram 2...dar mna, cum ai zis si tu "fiecare cu ale lui".
Am si uitat sa scriu. Caci daca nu e despre tine, mi se pare aiurea. Tu mereu te intrebai ce am scris despre tine, foecare poveste este despre tine.
Desi parca n-ai merita, tot simt o dorinta nebuna in mine de a te avea prin preajma. Sa ma holbez la tine ca un obsedat, sa zambesc aiurea cand nu te uiti, fericit de faptul ca existi, sa bag mecla de ciufut atunci cand treci pe langa mine, caci aroganta si egoismul ne uneste si totusi ne desparte pe noi.
Ascult o melodie trista acum, si-mi vin in minte multe faze, de cand era mai cald afara. Dar mna, frigul e de vina, nu ca ti-ai fi lasat cumva amprenta pe mine, caci te-am inlocuit, si acum esti doar o amintire intr-un album prafuit.
Dar sti ca eu traiesc in amintiri. Si as avea multe sa-ti spun. Dar nu stiu daca are sens, sa ma risc, sa pierd ce am acum, caci imi e bine acum, si sa ma intorc iarasi la indiferenta ta si la toata neincrederea ce te acoperea.
Stiai sa motivezi oamenii, sa ii faci sa simta 1 la 1000, sa te bagi pe sub pielea lor, dar pe tine? Te lasai uitata de multe ori, desi mancai cacat tot timpul cum ca doar tu contezi.
Contai pe dracu! Conta doar imaginea ta, purtai atatea masti ca nici nu aveai nevoie de machiaj. Erai actrita principala, iar fiecare zi din viata ta, era doar o alta piesa jucata bine.
Eu am fost un actoras ce a papat si el un rol secundar, orbit de stralucirea ta, aproape ca am facut figuratie...dar stiu cate am realizat ca scenograf si regizor pentru tine. Ti-am rescris multe din scenarii, iar regia o faceam impreuna, mai tot timpul pe plaja, caci atunci puteam sa fim liberi.
Dar asta e...nu m-am impacat cu ideea ca eu sunt pe planul 2. Vroiam sa luam un oscar, sa mergem pe covorul rosu, amandoi, de mana, ca atunci pe plaja, mai ti minte?
Oricum, oricine ai crede ca esti tu, nu esti. Si eu n-am scris despre tine, am scris despre toate, sau despre nimeni, am scris din mintea mea, am scris din visele mele, alea exagerate, tu esti doar un model, eu am exagerat, si nimic nu este adevarat. Dar te pup, si poate te astept la un sti tu ce!
miercuri, 19 decembrie 2012
duminică, 16 decembrie 2012
Fight Club
Buna seara dragilor! Astazi doresc sa impartasesc cu voi ideile si senzatiile pe care mi le-a lasat un film. Defapt chiar vi-l recomand... Un film cu o durata de 2 ore si 19 minute, dar care te atrage. Filmul se numeste "Fight Club". Poate ca l-ati vazut sau ati auzit de el. Cert este ca merita vazut.
Aveti mai jos, un scurt istoric al filmului, care sa va introduca putin in poveste, am atasat si un trailer, ca sa va captez atentia mai mult.
" Viaţa e un iad. Fără bani, cu o slujbă monotonă şi stresantă, cu fiecare nouă zi la fel ca cea de ieri, un tânăr trăieşte fără speranţă de mai bine şi fără idealuri. Dar în viaţa lui apare cineva care îl învaţă să se mişte şi să trăiască liber. Pătrunde în labirintul unui joc dur, anarhic, al unor lupte mortale, nemotivate. Devine membru al unui club unde învaţă să se bată, înlocuind, pentru a-şi dovedi puterea, amorteala spiritului cu agresivitatea. Dar înţelege curând că nu acesta e răspunsul la întrebările sale.
Un insomniac devenit o veritabilă bombă cu ceas (Edward Norton) şi un comis-voiajor alunecos (Brad Pitt) canalizează agresivitatea masculină primară într-o formă nouă şi şocantă de terapie.
Conceptul lor se bucură de un succes uriaş şi "cluburi de luptă" se formează în lumea subterană a fiecarui oraş, până când o tipa senzuală şi excentrică (Helena Bonham Carter) devine un obstacol în calea lor şi declanşează un şir de evenimente derulate dement, complet scăpate de sub control, până la uitarea de sine."
Aveti mai jos, un scurt istoric al filmului, care sa va introduca putin in poveste, am atasat si un trailer, ca sa va captez atentia mai mult.
" Viaţa e un iad. Fără bani, cu o slujbă monotonă şi stresantă, cu fiecare nouă zi la fel ca cea de ieri, un tânăr trăieşte fără speranţă de mai bine şi fără idealuri. Dar în viaţa lui apare cineva care îl învaţă să se mişte şi să trăiască liber. Pătrunde în labirintul unui joc dur, anarhic, al unor lupte mortale, nemotivate. Devine membru al unui club unde învaţă să se bată, înlocuind, pentru a-şi dovedi puterea, amorteala spiritului cu agresivitatea. Dar înţelege curând că nu acesta e răspunsul la întrebările sale.
Un insomniac devenit o veritabilă bombă cu ceas (Edward Norton) şi un comis-voiajor alunecos (Brad Pitt) canalizează agresivitatea masculină primară într-o formă nouă şi şocantă de terapie.
Conceptul lor se bucură de un succes uriaş şi "cluburi de luptă" se formează în lumea subterană a fiecarui oraş, până când o tipa senzuală şi excentrică (Helena Bonham Carter) devine un obstacol în calea lor şi declanşează un şir de evenimente derulate dement, complet scăpate de sub control, până la uitarea de sine."
(Sursa: cinemagia.ro)
Cu ce am ramas eu dupa acest film? Cu multe intrebari, si cu o lectie de curaj (exagerata bineinteles, doar este un film) .
Ma intreb, oare se poate ajunge atat de departe? Adica in societatea asta noi suntem niste simplii consumatori? Si nu reprezentam decat un alt card bagat in bancomat...?
Ciudat. Pentru ca s-ar putea sa fie adevarat. Adica eu sunt 1, inconjurat de alte 7 miliarde. O matematica simpla si rezulta ca nu insemn prea mult.
Dar omul este o fiinta complexa si unica. Asa ca depinde de om daca este 0, sau un 0 important. Ideea ramane aceeasi, raportat la toti oamenii nu insemnam nimic. Dar faptele pe care le facem, raportate la numarul de oameni s-ar putea sa insemne.
Depinde doar de noi. Daca vrem sa fim "diferiti" . Defapt, aparent toti oamenii sunt la fel. Toti mananca, toti se spala, toti muncesc, toti se imbraca. Ceea ce ne diferentiaza, este cum mancam, ce mancam, cat ne spalam, cat muncim si cum muncim, si cu ce ne imbracam.
Problema este ca vad tot mai multi oameni care par a fi facuti dupa acelasi tipar. Aceeasi freza, aceeasi geaca, acelas telefon.
Si totusi, cine e de vina?
Cred ca baietii acestia au ceva de spus. Ideea este ca suntem consumatori, si la noi se pune problema ca orice este de "unica folosinta".
Cati dintre voi isi cos o camasa sau un tricou daca se rupe? Nu vi se pare mai comod sa luati altul? Sau nu stiu, cati dintre voi mananca 2 zile la rand aceeasi mancare? Si nu se duce la kfc sa-si ia ceva, sau nu-si face altceva de mancare.
In concluzie, uitati-va la film! Si eu astept parerile voastre, poate dezbatem putin pe subiectul asta. Astept un comm ceva! Va pup!
Semnat: un alt consumator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
