Si este perfecta, pentru mine. O sorb din priviri de o luna jumate. I-am invatat si itinerariul. Azi se intoarce de la scrima. Asa face in fiecare joi la ora 7 si jumatate. Ma mai pot bucura de imaginea ei inca 2 statii cand ea se va da jos din autobuz. La fel si eu, caci trebuia sa cobor cu 3 statii in urma.
Azi ceva e diferit la ea, are in mana o carte de Carianopol, de obicei citeste bacovia, sau sta cu castile in urechi. In general asculta muzica trista si deseori ii poti zari cum lacrimile i se scurg patetic pe chipul cel matasos.
Poate cel din stanga ei e de vina. Un baiat ce pot spune, ca este putin din toate. Putin elegant, putin taran, putin ratat, putin dragastos si putin artist. Caci asa se lauda in gura mare, acum 2 seri in fata unor parteneri de discutie, cand afirma ca Mihai Eminescu a scris poezia "Plumb".
Hahaha, saraca Raluca, caci asa o cheama pe fata ce ii sade in stanga. Mai sa se bage sub pamant de rusinea ce i-o provocase dragostea vietii ei.
Revenind, baiatul canta la chitara, si cica scria versuri. Destul de bune din cate am auzit. Bune pentru cantat pe faleza sau la gara pentru niste maruntis, caci el era la limita dintre potenta si dependenta. Caci doar cand fumeaza halucinogene simte o diferenta, cred ca in lumea sa imaginara el e un rege sau un mare poet.
Ce sa zic, pe mine ma scarbeste imaginea lui. Faptul ca prietena lui se pisa cea mai pura chetamina spune multe despre el, caci i-am gasit analizele Ralucai intr-o seara cand le-a uitat intentionat pe locul in care a stat.
El a invatat-o drumul asta, in care ea se simta iubita doar de niste pastile ce ii amortesc trupul, in timp ce bestia din stanga ei il pangareste.
Si totusi, ea asteapta ca proasta ca el sa o iubeasca mai mult pe zi ce trece. Dar pe zi ce trece, ea se ofileste ca o floare la venirea frigului.
Eu tot astept sa fiu raza de soare, ce o va readuce la viata, dar pentru asta ar trebui sa ma trazesc si sa nu mai traiesc in anonimat stapanit de o obsesie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu