miercuri, 4 ianuarie 2012

Foaia Plange

Mi-e foame, defapt mi-e pofta de licuarea zeilor. De ambrozia ce ma va face invincibil.
Nu vreau sa fiu nemuritor, ca un cascador, vreau sa fiu invincibil ca un gladiator. Vreau sa am curaj sa ies din spatele zavoarelor si lacatelor usii facuta din sarcasm si cinism cat cuprinde.
Am o mitraliera incarcata cu mii de cuvinte grele. Port o masca de fier ca un robot...Cu tinta la ochii astept sa iesi. Abia astept sa iesi de dupa foaia ta mazgalita cu un scenariu prost ce ar trebui sa-mi reprezinte viata.
O tu scenarist idiot, ce faci foaia sa planga, caci ma pui sa fiu lider intr- o lupta ce nu-mi apartine...iar eu ca un mare prost accept. Ma faci sa-mi pierd copilaria printre sticle goale, tigari fumate, sentimente triste, ganduri nezise si vorbe nerostite.
Tot te astept, si te astept, si te astept. Am atatea sa-ti reprosez, caci esti un tiran! Vreau sa te vad imbracat in negru intr-o lume pictata in gri! Vrea sa vad cum un fulger cade peste tine...defapt mi-as dori sa vad un ger din armata Domnului cum se lupta cu tine...dar imi doresc prea mult, caci ingerii au cancer la aripi si nu pot zbura.
Tu faci sa izvoreasca din noi ceea ce e rau. Sti cum e! Vii cu vinul , mortii cu mortii tai.
Cum poti sa existi tu entitate malefica ce ne faci pe toti sa suferi?
Am o mana pe arma si una pe sticla, la gat o cruciulita, sunt crestin...iti vine ziua destinule...ziua sa platesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu