Copilul Marii (Bla Bla)

   Am crezut mereu ca cel mai bine in aceasta viata m-am priceput la "plecat". Am "plecat" de prea multe ori de langa persoane care au tinut la mine, in cele mai nepotivite momente. Am dat dovada de egoism mare, poate asta sunt, un egoist, sau am fost...caci la mine egoismul este echivalent cu plecatul, iar acum nu mai reusesc sa plec. Am plecat fizic de la "Mare"...dar sunt cu sufletul si mintea acolo. Mi-e dor de tine Constanta, mama mea.
    As zice ca nu sunt pregatit de plecare, ca sunt prea crud, prea nestiutor, defapt nu exista moment in care sa fiu mai pregatit decat acum, tocmai pentru ca nu sunt pregatit deloc, n-am habar sa ma descurc, n-am habar sa fac nimic, in afara sa visez, imi place sa visez si asta-mi ocupa cam toata ziua.
    De ce visez? Pentru ca ma trimite in lumea mea ideala, unde stadioanele sunt pline si muzica buna, berea e rece si afara e cald, iar eu sunt frumos si bogat.
    Nu asta facem toti? Visam la o lume ideala pentru ce credem noi ca ne face fericiti? Ba da. Cel mai frumos in viata e sa visezi, sa uiti ca realitatea te face trist mereu, tu trebuie sa incerci sa traiesti in capul tau daca in exterior simti ca mori. Toate astea vin la pachet, devi pierdut si absent, lumea o sa te critice, dar tu nu te descuraja, viseaza in continuare, mergi mai departe, ai incredere in visul tau, ai speranta, ce e al tau, e pus deoparte. Pune-ti intrebari si da-ti raspunsuri, cauta sa te cunosti si sa te accepti, astfel o sa-ti fie mai usor. Asa sunt si eu, nu esti singur daca visezi mereu, ne putem oricand proiecta visele impreuna, ne putem da loc de intalnire plaja, care odata era lacasul tutror viselor noastre, era altarul fericirii si al libertati. Am uitat mirosul ei, am uitat cum se simte nisipul pe pielea ta...viata asta nu ne vrea impreuna de multe ori, dar ce ne opreste sa ne facem lumea noastra? Suntem tineri si ne permitem sa visam, dar ne lasam manipulati de oameni tristi...astept sa treaca ploaia si sa ne vedem iar pe plaja.
    Constanta, esti casa mea si astept sa ajung la tine. Dar alarma suna tare, iar eu plec spre "bucale"... e mai tare sa vorbesc cu tine decat sa ma fut cu alta. Poate e dragoste sau prietenie, defapt e povestea noastra scrisa pe coli a4, ca niste studenti grabiti, Eu te caut la metrou, tu la liceu, sper sa ne vedem in acelasi tren...te pup draga mea, ma duc sa mai mor pentru o zi!