Catre bine si rau, pe unde sa merg?

   Acesta este cadoul meu, pentru o generatie de critici si neintelesi. Pe bucata asta sunt foarte sincer, caci m-am saturat.
   M-am saturat sa fiu vorbit aiurea, la modu " Octav asta e bulangiu grav...daca il prind il bat de se caca pe el!", imi pare rau ca va deranjez! Imi pare rau ca nu intelegeti ca Octav e caterinca mereu! ( caterinca nasoala, dar nu va poarta pica)
   Am incercat mereu sa arat celor din jur cum inteleg eu binele. Iar binele pentru mine, nu inseamna sa te lauzi si sa fi penibil. Eu din cauza asta rad de tine. Incerc sa te ajut...iar tu nu intelegi si n-ai destule coaie sa o zici pe fata.
   Stiu, sunt penibil ca am ales sa transmit asta aici, in scris, unde nu citeste multa lume. Si-mi pare rau ca stric o postare pe treaba asta.
   Ceea ce vreau sa scot in evidenta e ca, putem toti tinde spre mai mult. Ca putem sa o dam si pe fata. Fara vorbe scose aiurea pe la spate. Curajul e in toti, sub o forma sau alta. Depinde doar de noi, de cum alegem sa aratam ca avem curaj. Pentru ca e mai bine sa ii spui unei persoane ce te deranjeaza decat sa il denigrezi.
   Imaginea unui om conteaza foarte mult. Recenzile primite de la altii fac parte din cartea de vizita a fiecaruia dintre noi, si eu sunt satul sa fac frumos, de frica unora ca tine, care nu intelege diferenta dintre caterinca si adevar. Cu ce sunt eu de vina ca sunt sincer si-ti spun ce ma deranjeaza sub forma de gluma?
    Nu ma face superior in fata ta. Nu ma face mai destept ca tine, ma face doar mai curajos.
    Vreau sa fiu inteles cum trebuie. Imi doresc ca fiecare dintre noi sa se realizeze ca om, sa stie diferenta dintre bine si rau, penibil si comic, minciuna si adevar.
     Nu detin toate raspunsurile existentiale ale vietii, doar vreau sa par ca stiu. (:D) Sunt defapt ca tine si tot ce-mi doresc e putina sinceritate. Sa-mi spui atunci cand sunt prost, dar sa nu exagerezi. Sa nu fiu provocat si enervat, de multe ori chiar crizat de la prostii care-si expun parerile.
     E inevitabil sa nu aud, caci mna, multa lume vorbeste. Si nu sunt singurul care simte asta, sau cel putin asta tind sa cred.
      Vreau sa ne putem spune ce simtit, fara ac cei din jur sa rada, sau sa profite de asta. Cred ca nu sunt singurul care a spus "Te iubesc!" si chiar sa simta asta, iar ea sau el (depinde de caz:D) sa se foloseasca de treaba asta.
      Eu ce sa inteleg? Ca sunt victima proprilor sentimente? Ca e aiurea sa sti si sa recunosti ce simti?
      Poate ca ar trebui in pula mea sa-mi pun lacat la zavorul sufletului si sa ma ascund undeva sub o carapace ca sa nu mai simt nimic. Astfel poate nu mai supar pe nimeni.