vineri, 1 iulie 2011

Declin

Asta cred ca va fi scrisoarea mea catre Dumnezeu, pe care sper sa o citeasca.
Sunt vicitima colaterala in razboiul purtat de mediocrii din jurul meu. N-am crezut ca o sa ma afecteze atat de tare actiunile unor oameni care cumpara democratie cu miros de latrine. De ce a trebuit sa-i iei 25% din salariu mamei mele? Poate acum as avea nevoie de hartiile alea nenorocite. De ce ma intereseaza pe mine ca tu nu stii sa vorbesti si totusi esti un mare conducator? De ce ma intereseaza pe mine conflictele voastre banale in care sunteti in stare sa va jupuiti? Pentru ce? Pentru o gluma proasta, pentru o decizie gresita?
O sa vina o zi in care ar trebui sa platiti si nu o sa va placa. Eu sunt linistit gandindu-ma la viitor. Voi? Mdea, cred ca si voi...Barabas liber si Iisus pe cruce...
Ai cuie in maini de fraier Iisuse, caci acum in anul 2011, in Romania, defapt peste tot, noi fii tai suferim de saracie, ipocrizie, prostie si inca 120 de mii de boli nedescoperite sau ascunse.
Liberul arbitru este prostit cu zile mai senine, mai dulci ca mierea de albine. CACAT, mancat cu polonicul. Orice zi este o oportunitate de a distruge intelecte, de a manipula masele de oameni prin televizor. Eu exist pentru ca rezist. Dar cat? Cat sa mai suport atata mizerie si batjcoura?
Evit sa deschid televizorul. Si cand il deschid dupa 10-15 minute il inchid la loc. Presa nu o mai citesc si acum ma scarbeste amintirea dorintei de a devenii jurnalist.
Fiecare zi pentru unii este o noua sansa de a critica ceva ce nu inteleg. Sexalcoolsipoezii.blogspot.com nu este facut pentru bani. Este facut pentru mine si pentru ca asa simt eu. Si in fiecare zi imi vine sa-l sterg, sa las balta tot ce am reusit sa fac intr-un an si jumatate aproape. Dar nu o fac. Nu am curajul sa-i dezamagesc pe acei oameni care m-au laudat fie si din simpla politete dar si pe aceea care mi-au adus critici PERTINENTE.
As vrea ca cei ce imi citesc blogg-ul, destul de putini, cred, sa inteleaga ca uneori sunt mari diferente intr-e narator si autor. Asta nu pentru ca sunt ipocrit, ci pentru ca reusesc sa transpun si sa gandesc niste idei in asa fel incat sa nu semene cu ce as gandi eu defapt.
De ce? Pentru ca vreau sa te surprind, pentru ca vreau sa fiu diferit, vreau sa fiu eu. Nu mai vreau sa port o masca, desi sunt fortat de asta. Si culmea nu anturajul ma forteaza sa port o masca. Ci persoanele noi pe care le cunosc, uneori chiar familia ce vrea sa faca din mine o "usa de biserica", un intelectual notoriu ce in 3 luni va rescrie legile fizicii. Poate legile nescrise ale lui Bachus dar in rest nimic.
Vremea de afara ma deprima grav.
Ar trebui sa fiu fericit. Nu am nimic de facut, este vara, este vacanta. Este pe dracu!
Sunt atat de scarbit de oameni incat nici macar nu mai imi vine sa ies pe strada. Nu pot sa cumpar un suc fara sa primesc o privire ciudata si un gand de genu "Uite-l si pe pamfletul asta isi cumpara suc..." poate o sa credeti ca exagerez, dar nu o fac. Sunt lucruri care mi se intampla mie in viata mea cotidiana, super amuzanta si plina de vise.
Am fost la biserica, sa dau un acatist si sa-Ti mai vizitez casa de pe pamant. N-am vazut nimic special...Vii cu vinul, mortii cu mortii lor si preotii cu hotii. Unul din ei a venit si m-a luat la vorba, a inceput sa predice invataturile Tale. La un momentdat imi dadea si sfaturi despre cum ar trebui sa scriu si ce ar trebui sa fac. Adevarul e ca eu nu vreau sa ma schimb si defapt eu nu pot scrie un final fericit...
Acum stau si imi fumez creierii, ma las dominat de nicotina, gudron si ate prostii ca sa rezist crizelor de nervi ce ma apuca fara motiv. Echilibrul care am crezut ca il am vad ca s-a pierdut. Am obosit. Doamne, am obosit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu