sâmbătă, 11 decembrie 2010

Am scris

Nu stiu cum stateam o data cu un tovaras la o bere in fata blocului si am realizat ca a mai trecut coaie inca un an.Am incercat sa-mi amintesc tot ce am facut in acest an ce a trecut.Am avut o surpriza cand am realizat ca nu-mi amintesc nici macar jumate.Sau poate ca nu vreau.Un singur lucru mi-l amintesc clar.Imi amintesc cum am inceput sa scriu.Eram intr-o pasa deaia proasta pe care toti le avem uneori.O pasa in care ma simteam neajutorat si aveam mintea plina de ganduri.Am inceput sa pun gandurile pe foaie si asa m-am eliberat.Imi tremura mana pe pix.Incercam sa ma linistesc gandinduma ca in urma mea ramane ce am scris.Prima tema abordata a fost dragostea.Am scris o poveste in care mi-am expus sentimentele pentru o fata...si cu acelasi suflu de putere si aceeasi dorinta arzatoare de a scrie am scris despre armata.Imi amintesc cu drag de acea poveste.Am folosit toate invataturile din povestile tatei despre armata.Apoi am inceput sa-mi amintesc de copilarie.Mi-am amintit de toate poieziile si cartile citite."Supravietuiitorii Cancelarului","Emotie de Toamna","Capitan la 15 ani","Lacul","Nasul" si multe altele.De ele imi amintesc cu drag.Sub paza strasnica a Sfantului Dumitru am continuat sa scriu.Am scris despre relatii nereusite,prietenie,minciuna,ura,sex.Am scris multe,dar totusi prea putine.Am un trecut si in viitor in fata.Trecutul este marcat de ce am scris,dar viitorul?Nici nu stiu.Viitorul este atat de ambiguu si pare atat de sumbru.Intr-o generatie "fucked up",plina de alcool,droguri,tutun,sex si scandaluri incerc sa-mi fac loc pasind timptil si evitand hienele am sa incerc sa-mi fac un rost.Dar ce rost?Nici asta nu stiu.Incerc sa obtin un raspuns din cuvinte incrucisate seara pana tarziu dar toate imi dau acelasi numitor"scrisul".Dar oare atunci cand imi voi pierde motivatia ce rost voi avea?Defapt nu cred ca am sa mi-o pierd pentru ca sunt atat de multe de spus despre atat de multe lucruri.Doar gandinduma la diferentele si asemanarile intre "imi place" si "doare" pot umple pagini cat pentru toata viata.Si multe altele.Dar pana la urma toti ne ducem...asa ca eu vreau sa profit de aceste clipe si sa scriu despre poeti neintelesi,despre oameni crescuti in fata blocului,despre tara in care traim,despre frumos si despre tot ce ma reprezinta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu