Copilul din mine

Ma scufund usor intr-un oncean de griji si probleme.Trag,expir,imi amintesc de copilarie.Viata era asa de usoara,nu aveam nici o grija.Luam calculele in ras,dansam printre tentacule,credeam in miracole.Lumea era roz.Ieri am facut cunostinta cu realitatea.Realitatea e rece si dura.M-a lovit direct in moalele capului.Nu-mi pot reveni,nimic nu e ca inainte.Totul e rece si dur.Nu pot sa cerd ca am uitat undeva intr-un dormitor acel baiat cuminte ce eram o data.El m-a salvat aseara.M-a tras afara dintr-o groapa cu demoni.El m-a condus catre raspunsurile ce le cautam.Visul de aseara este usa din pragul lumii nebuniei.Simt ca iau razna.E ciudat,parca timpul nu ma mai vrea.Singur nu gasesc solutii.Noroc cu acest copil din mine ce aplica o logica simpla:eu,el,narcisism si caterinca. As putea sa scap de el,dar prefer sa-l am mereu in cap caci el e salvarea mea de la inec.M-am grabit sa cresc.La fel ca si timpul,ce s-a depus rapid pe oglinda ce o privesc.Zambesc mai putin,zambesc ca sa ascund armele pe care le detin.Incerc sa plang,dar lacrimi nu ies.Daca ma intrebi eu iti raspund ca fac bine.Dar nu sunt bine...am ajuns a pastrez 2 minti intr-una doar de teama de a nu ma pierde.Muschii sunt incordati la maxim...vreau sa ma relaxez dar nu pot.Dar pe tine cel ce citesti asta acum te intreb ceva"Vlei sa te joci cu mine?".